Înflorirea apei
Înflorirea apei e un fenomen produs de către alge în diferite corpuri de apă atunci când populația acestora crește semnificativ. Acest fenomen e în strânsă legătură cu eutrofizarea apei, ambele putând avea loc natural și într-o oarecare măsură să fie benefice ecosistemului acvatic. Dar, de cele mai multe ori, cauzele înfloririi algale și ale eutrofizării sunt antropogene și asta face ca evoluția lor să nu poată fi controlată.
Primele ființe pe pământ
Algele sunt unele dintre primele viețuitoare care au existat vreodată pe Pământ, ele fiind și pionierele colonizării solului de către vegetație cu sute de milioane de ani în urmă (~500 de milioane de ani).
Algele sunt organisme uni sau pluricelulare, care pot aparține mai multor regnuri: Protista, Plantae, Chromista sau Bacteria. Printre cele mai cunoscute tipuri de alge se numără cele verzi, diatomeele, algele brune și cele roșii. Aceste organisme nu au rădăcină, tulpină sau frunze propriu-zise.
Nu toate algele sunt înrudite din punct de vedere evolutiv, unele dintre ele semănând mai mult cu fungile sau cu bacteriile. Sunt complicat de clasificat într-o structură anume, cum sunt restul plantelor, dar pentru mai multe detalii privind clasificare lor poți citi acest articol de la Britannica.
Cert e că algele cresc într-o sumedenie de medii. De la mări și oceane la zăpadă și sol, algele pot crește suspendate în apă (sub formă de plancton), în râuri, pe animale (broaște țestoase, leneși), pe copaci, roci și corali.
Algele se află la baza lanțului trofic, ceea ce înseamnă că toate viețuitoarele din ocean – balene, foci, pești, creveți, stele de mare și restul – depind de ele. Și noi, oamenii, depindem de acestea, deoarece algele produc 30-50% din cantitatea de oxigen necesară supraviețuirii pe Pământ.
De la primele ființe care au ieșit din apă acum milioane de ani pentru a coloniza uscatul la sursa vieții în oceane și pe pământ, algele sunt mai mult decât verdeață marină. Sunt ceea ce ne-a adus aici.
Dar când ecosistemul se dezechilibrează, prea mult poate însemna pericol. Am început articolul discutând despre înflorirea apei (sau înflorire algală) și legând acest fenomen de eutrofizare.
Eutrofizarea are loc atunci când un corp de apă e poluat cu o cantitatea prea mare de compuși organici (îngrășăminte, resturi de mâncare, detergenți, resturi vegetale, ape reziduale). Odată descompuși în apă, aceștia duc la creșterea nivelului de vegetație acționând ca fertilizatori. Astfel se va forma un strat de vegetație la suprafața apei. Acest strat blochează pătrunderea razelor de soare în apă și face ca plantele de dedesubt să moară. Descompunerea lor de către bacterii se face cu consum de oxigen, iar asta duce la crearea de zone moarte (fără oxigen). Când nu mai există oxigen în apă, peștii și alte organisme se sufocă.
Stratul de vegetație care se formează la suprafața apei în procesul eutrofizării e constituit din alge (ex. mătasea broaștei). De aici vine și denumirea de înflorire algală, care se referă la apariția multor alge microscopice, unele unicelulare, în apă, oferindu-i acesteia culoarea verde. Totuși, culoarea poate varia în funcție de tipul algei care se dezvoltă – poate fi roșie (există termenul de maree roșii), maro sau verde-albăstrui.
Înfloririle sunt periculoase și pentru oameni, deoarece dacă algele „în floare” sunt tipuri de alge care conțin toxine acestea vor fi dispersate în apă sau antrenate de aer la țărm cu risc de inhalare. Toxinele se pot acumula și în pești sau crustacee, iar mai apoi să ajungă în organismul viețuitoarelor care îi consuma.
Există peste 400 de locuri pe glob în care există zone moarte datorită eutrofizării și a înfloririi algelor, toate aflate pe fie pe coastă, fie în mări închise. În unele locuri fenomenul e sezonier, iar în altele e constant, iar principala cauză e transportul de către ploaie a fertilizatorilor folosiți în agricultură. (sursa: ,,Oceanul vieții: destinul omului și al mării” de Callum Roberts)
🐚🌊